SOLIDARITATEA TINERILOR ROMÂNI CU POPORUL JAPONEZ

Uimiţi de evenimentele din Japonia, copiii cu vârste cuprinse între 11 şi 19 ani, de fapt preadolescenţi şi adolescenţi din liceul unde predau, însă numiţi de mine copii pentru puritatea lor, pentru frumuseţea nealterată a sufletului, au dorit insistent să discutăm în orele de curs despre mentalităţile acestui popor, despre tehnologia lor, despre cultura şi civilizaţia lor, despre religia lor şi mai ales s-au întrebat retoric unde este Dumnezeu şi cu ce au greşit aceşti oameni minunaţi pentru a fi mereu pedepsiţi şi acum şi în timpul celui de-al doilea război mondial trebuind să înfrunte consecinţele dezvoltării tehnologiei nucleare. Evident că am dezbătut problema pe toate feţele ei, elevii din clasele mari au înţeles că pericolele lumii contemporane vin şi din manipularea mediului în scopuri militare ostile, de aceea au conchis că e necesară raţiunea, cooperarea şi înţelegerea oamenilor în contextul globalizării care pare uneori că vrea să niveleze culturile şi civilizaţiile popoarelor; sunt necesare toate acestea pentru că, au spus ei, frumuseţea lumii derivă din varietatea ei, diversitatea reliefând tocmai miracolul Creaţiei şi bunătatea lui Dumnezeu. Creatorul, au subliniat elevii, nu vrea să ne pedepsească, el nu este precum oamenii, nu are sentimente negative, el doar asistă la actele noastre, acte pornite din voinţa şi gândul nostru dat de liberul arbitru cu care am fost înzestraţi, acte care uneori sunt nesăbuite, dar ne dau mereu calea, cheia spre ceea ce trebuie să facem; jocul acesta cu atomul, cu nucleul atomului şi cu energiile lui, este cât se poate de periculos, de aceea este bine să reeevaluăm cât e de necesară energia nucleară sau cât e de dăunătoare şi, cântărind, să decidem dacă o mai producem, o mai utilizăm, sau renunţăm la ea. Pentru că aceşti minunati copii au talent, liceul nostru având profil vocaţional, ei şi-au exprimat şi prin artă, prin desen acest sentiment de solidaritate umană cu încercaţii planetei, găsind acea punte de legătură, acele similitudini între tradiţiile nipone şi cele româneşti. Ataşez câteva dintre lucrările lor cele mai reuşite. Bătrân gârbovit- aplecat peste ruine înfruntă moartea Valuri, cutremur, explozii şi coşmaruri, Oameni minunaţi! Soare răsare Peste floarea de cireş Ruine şi plâns. Old-bent bent over ruins faces death Waves, earthquake, explosions and nightmares, Wonderful people! Sun rises Over cherry blossom Ruins and crying. ------------------------------------------------- Poemele în romana sunt ale mele, cele traduse în engleză sunt ale fiului meu, Alex Stanciu Ilustraţia:,,Tradiţii ale costumului japonez'' reprezintă un desen realizat de eleva Bianca Pleşa, clasa a VIII a E COORDONATORI:Prof. Gigi STANCIU si prof.Mirela DIMCEA, Colegiu Naţional de Arte „Regina Maria”,Constanţa Martie 2011