Odă lui Burebista

Cel dintâi şi mai mare, tu, rege, Ai făcut plaiul sfânt să se-nchege, Ai zidit temelii de granit Pentru neamul tău falnic ivit. Ai purtat glas de lup peste zări, De la ape, la munte, la mări, Sub un sceptru de legi i-ai adus Ascultându-te, toţi s-au supus. Ţi-ai trimis şi la Roma un sol, Tot sperând alte zaruri în bol, Însă soarta la ea v-a chemat Şi pe tine şi-al Romei bărbat; Ai domnit în întâiul regat, Tu prin veac ai rămas necântat, Totuşi spiritul tău ne-a condus Ca popor peste timp nesupus...