Pentru a intelege mai bine orice conceptie stiintifica, orice paradigma, este intotdeauna absolut necesar sa se cunoasca evolutia in timp a acesteia, cu alte cuvinte istoria ei, deoarece doar prin studiul acesteia putem intelege cum s-a ajuns in zilele noastre la noua conceptie sau paradigma a stiintei.
Studiul logicii in decursul timpului ne ofera pretioase informatii despre acei ganditori din diferitele epoci istorice care au inteles mecanismele si legile gandirii corecte in functie de nivelul cunoasterii umane la acel moment istoric, al modului de concepere a lumii in general .
Pentru a putea fi obiectivi in aprecierea modului de gandire a oamenilor unui timp istoric trecut, trebuie sa ne aplecam asupra teoriilor lor cu interes, cautand sa eliminam orice influente doctrinare referitoare la epoca istorica sau mod de gandire.
Evul Mediu a fost considerat multa vreme evul intunecat pornind de la ideea ca teologia ca si conceptie si Biserica, inteleasa ca si institutie, au dominat gandirea umana impiedicand dezvoltarea ei fireasca, rationala.
Intelegerea mecanismelor gandirii religioase ne permite sa afirmam ca in aceasta perioada a evolutiei omenirii, logica nu a stagnat, ca si filosofia, din care isi trage sevele, nu a regresat, ci dimpotriva s-a imbogatit simtitor prin contributia unor teologi de seama, care au continuat si imbogatit gandirea clasica greceasca, indeosebi opera lui Aristotel, creatorul logicii formale.
In antichitate aceasta stiinta nu a purtat numele pe care il stim azi, cel de logica, ci pe cel de dialectica sau canonica, abia in Evul Mediu fixandu-se definitiv acest termen. Aceasta s-a datorat faptului ca in epoca medievala se preciza clar si continutul acestei discipline, delimitandu-l de cel al celorlalte stiinte. Scolasticii, ganditori ai Evului Mediu, au dat logicii (λογος), care in greaca insemna ,,ratiune, calcul'', i-au dat si sensul de ,, cuvant, discurs'', in latina fiind ,,sermo'', de aceea logica lor se numea ,,Scientia sermocinalis''.
Poatarile urmatoare vor avea in vedere o succinta prezentare a problematicii logicii in Evul Mediu, a principalilor ei reprezentanti si a contributiei lor la dezvoltarea gandirii umane despre gandire, despre legile gandirii corecte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu